Ai crescut. Te-ai îngrășat. Ai slăbit. Te-ai mutat. Te-ai schimbat. Sunt vorbe pe care le auzim mereu – uneori trec pe lângă noi, alteori trec prin noi.

A venit o vreme în care acest te-ai schimbat nu poate fi trecut cu vederea. Pentru că pe bună dreptate, el anunță o schimbare. Însă care ar presupune în  mod firesc și o acceptare.

Din fericire a existat un moment în viața mea în care am putut vedea limpede ce sunt, ce am fost, și ce aș putea deveni. Într-o zi m-am uitat atent la mine și am văzut că eram un copil uitat. Pentru că eu uitasem de lucrurile pe care le făceam cu bucurie – dar a fost îndeajuns ca o simplă amintire să-mi revină: pe când eram în copilărie, mergeam la un moment dat alături de mătușa mea, care vorbea cuiva despre un anume fel al meu de-a fi. ”– Ei îi place să aibă o vorbă bună pentru fiecare.

Atunci doar am auzit cum se rosteau acele cuvinte, și din fericire ele s-au depozitat într-o cameră a inimii mele, în care am intrat mulți ani mai târziu, și abia acum le-am înțeles. Îmi amintesc perfect clipa în care am reintrat în această încăpere a inimii: era o seară în care mă căutam iar când am retrăit această amintire mi-au curs pe obraji câteva motive reale ale schimbării mele. 

Pentru că mi-a fost clar: ca să pot avea ”o vorbă bună pentru fiecare”, aveam nevoie în primul rând de un gând bun despre fiecare.

Un lucru pe care eu nu-l mai trăiam, de vreme ce a trebuit să retrăiesc o amintire ca să mi-l amintesc.

Așa că m-am oprit din drumul care mă îndepărta de ceea ce mă bucura. Încet-încet priveam spre gândurile care îmi locuiau în inimă. Știți că fiecare gând nepotrivit e unul pentru care am suferit? Gândurile cele potrivite aduc bucurie chiar și când au ceva de reparat.

Din momentul în care îți iei inima în gând și pornești o astfel de schimbare în tine, lucrurile din exterior încep să își schimbe nu doar înfățișarea, cât și purtarea.

Am fost în acest moment al vieții și mi-am dorit din tot sufletul schimbarea – a gândurilor rele, cu a celor bune. Am gândit rău de câte ori în loc să am răbdare – m-am încruntat, când nu am iertat – și m-am mâniat, când nu am iubit – și m-am întristat. Și oricare dintre lucrurile acestea strică. Nu ridică.

Iar dacă aud un:
”- Te-ai schimbat.
Voi răspunde cu:
E adevărat, din tot sufletul la asta am lucratȘtii, eu aveam un fel de a fi când eram copil. Puteam oferi oricui o vorbă bună. Așa că m-am schimbat ca să pot avea oricând un gând bun, și astfel să prindă viață această bucurie de a fi. Da, m-am schimbat de gândurile care nu-mi mai veneau Bine. 

Și ar fi bine să ne gândim la un lucru: când în sufletul nostru se cere o schimbare, câți dintre noi suntem dispuși să acceptăm că mai important decât așteptările pe care le avem unii de la ceilalți, este chiar motivul pentru care în această lume venim? Noi trebuie să ne croim visurile  prin care ne purtăm în lume, nu doar să preluăm visurile pe care ceilalți nu au mai apucat să le îmbrace, sau care le-au rămas altora mici – fiindcă altfel simțim constant o strângere de inimă. Și nouă ne fac bine doar strângerile în brațe.

_DVD1529-003

foto: David Ghișa, outfit: Iiana,

make-up: Ana Harlea, hair: Adrian Harlea.

Facebook Comments
Share on Facebook134Tweet about this on TwitterShare on Google+0Share on LinkedIn7Pin on Pinterest0