e seară și orașu-i aglomerat în doar câteva străzi. printre-ale teraselor mese, dintre oameni și păreri se desprind doi ochi albaștri și un chip luminos. atât de luminos încât mi-am dorit să vină și să mă-ntrebe ceva. orice, numai să nu mă ignore.

– bună seara, nu vreți să cumpărați o carte?

– ce cărți, cu cât le vinzi?

– 25 de lei, dar vi le las la 20 de lei. uitați, acesta e un roman de dragoste!

– de dragoste! te-ai uitat tu așa la noi și ai zis că am avea nevoie de ”dragoste”..  bine, o cumpăr.

mi-a numărat restul și cu zâmbet în privire mi-a mulțumit cu bucurie. dar eu cred că eram mai fericită decât el.

a vrut să îmi vândă o carte și mi-a dăruit o poveste.

în dreptul autorului am trecut: un băiat de 10-13 ani, care în loc de jocuri și lucruri copilărești, caută oameni dispuși să facă o achiziție neconvențională într-o sâmbătă seară.

pentru mine, e un luptător – ce pare a-și duce bătălia în orice decor.

 

 

Facebook Comments