Sunt momente în viețile noastre despre care îți vine să povestești în stânga și-n dreapta despre cât de mult ți-au bucurat inima, dar tocmai din acest motiv aștepți un timp până se așează în suflet emoțiile primite în dar. Și tot în astfel de împrejurări (re)descoperi oameni pe care privindu-i, vei ajunge să zâmbești împăcat, relaxat, convins că într-adevăr dacă vrei să schimbi ceva în bine, ai cu cine te alătura.

Mi s-au întâmplat și mie lucrurile astea și-am avut parte de cea mai sinceră fericire din ultimul timp.

Pe 21 decembrie 2012 reveneam în locul unde exact cu un an în urmă avusese loc prima ediție În dar de Crăciun.Găești. Aveam deja amintirea plăcută a unei reușite și nu îmi doream decât ca în câteva ore să privesc oamenii din sala Casei de Cultură ”Dumitru Stanciu” și să văd, să simt că au venit cu inima deschisă. Că sunt acolo nu doar pentru ei, ci și pentru oamenii de lângă ei.

A venit și momentul în care le-am spus ”Bună seara” și i-am anunțat că vom avea parte de o seară de poveste, iar la final am respirat ușurată pentru că nu-i mințisem deloc. Artiștii care și-au urcat talentul pe scenă au primit aplauzele meritate și doza de energie pozitivă care apare ori de câte ori un grup de oameni creează clipe încărcate de emoție.

Ei merită încă un rând de aplauze pentru că au oferit publicului ce iubesc mai mult – muzica:

Minunea s-a întâmplat și în acest an. Moș Crăciun a fost mai darnic pentru că a avut loc această a II-a ediția a unui eveniment la care, cum îmi place mie să spun, oamenii nu-și lasă sufletele acasă.

Darurile: (puteți răsfoi întreg albumul aici)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Și m-am bucurat mult. Nici nu știu cui să mulțumesc mai întâi – celor care au organizat, ca și în anul precedent, totul – Octavian Constantin și Robert Popescu

– sau celor care s-au alăturat inițiativei și fie prin oferirea ținutei purtată de mine, marca Atelier A!urea (Cristina Ivan)

atelieraiurea.blogspot.ro

-sau prin fotografiile care povestesc despre seara petrecută, realizate de Dan Constantinescu au sprijinit evenimentul, ori poate publicului fără de care toate eforturile depuse ar fi fost în zadar.

Un lucru e cert: totul devine mai ușor atunci când e făcut din suflet și nu poate trece de partea celorlalți decât ca atare. Așadar, implicați-vă de câte ori aveți ocazia și de ce nu, creați chiar voi astfel de situații, prin care să oferiți motive de zâmbet celorlalți. Și chiar dacă luna decembrie își trăiește acum finalul, faceți ca aceste lucruri să nu fie condiționate de timp sau Sărbători – pentru că nu avem nevoie de un pretext atunci când vrem să alungăm grijile din privirea cuiva.

În final, vin și mulțumirile de suflet, pentru un prieten drag care mereu mi-a fost aproape. Mulțumesc, Elena Cobianu!

 

Facebook Comments